Dacă tot e luna iubirii și luna îndrăgostiților, să ne facem curaj să vorbim și despre iubirea la locul de muncă

Un subiect sensibil, controversat și judecat. Dar cine să judece iubirea? Cine să își rezerve acest drept? Iubirea are întâietate. E suverană.

Totuși, poate fi dăunătoare la locul de muncă. Poate aduce tensiuni, conflicte de interese sau preluarea tensiunilor partenerului, care suprapuse peste ale tale, devin mai greu de gestionat.

Desigur că nu toate iubirile de la locul de muncă produc complicații. Unele sunt mai inofensive decât altele. Ca orice pe lumea asta, și iubirea la locul de muncă intră într-o sferă de relativitate atunci când vine vorba de a o clasa undeva pe scala complicațiilor.

Pentru cele inofensive, putem chiar să ne bucurăm. Pe cele care ne aduc un disconfort, însă, avem tendința de a le judeca. Și de multe ori, pe bună dreptate. Totuși, acest fenomen este unul care a fost, este și va fi prezent și oricât de reglementat este sau nu în fiecare organizație, iubirea se produce atunci când vrea ea să se producă.

Cel mai înțelept ar fi ca fiecare dintre cei care trăiesc bucuria de a se îndrăgosti, la birou, să se păstreze cerebrali și să decidă astfel încât și noua iubire, dar și vechile joburi să poată conviețui, precum și colegii lor. Iubirea la birou are mai mulți spectatori; iar asta pune mai multă presiune și pe relație; tocmai de aceea mulți dintre cei care doresc să construiască împreună, decid să se separe profesional.

Vă doresc curaj în iubire și claritate în decizii.